Comuna Bozioru

Gura de rai din Bozioru

De îndată ce pășești în comuna Bozioru, te gândești: și dacă e adevărat tot ceea ce se spune? Apoi simți ceva…simți. Simți că Bozioru e un loc pentru suflet. Sunt atâtea povești în zonă încât e greu să alegi între legendă și istorie. Ce contează, totuși? Cert e că spiritualitatea dă un aer interesant acestui loc și invită pe oricine la reconectare cu rădăcinile ancestrale.

 

 Așezările rupestre din cadrul ansamblul religios Aluniș – Nucu – Ruginoasa

Distribuite pe o suprafaţã restrânsă, așezările rupestre din cadrul ansamblul religios Aluniș – Nucu – Ruginoasa par neatinse de timp; Aluniş, grota lui Dionisie Torcătorul, Fundul Peşterii, Peştera lui Iosif, Agatonul Vechi şi Agatonul Nou, Schitul Fundătura sau Schitul Piatra Îngăurita poartă în ele moștenirea spirituală neclintită a unor oameni speciali.

Iată câteva dintre cele mai importante schituri rupestre, ce formează un veritabil Athos românesc: 

• Grota Fundu Peşterii, este cea mai valoroasă dintre așezările rupestre din cadrul faimosului ansamblu religios Aluniș – Nucu – Ruginoasa, din perspectivă ştiinţifică. Un monument excepțional, ce deschide perspective nesperate în cercetarea arheologică românească. Se află la circa doi km N-V de satul Nucu, comuna Bozioru și la circa trei km de satul Aluniș, comuna Colți. Potrivit ultimelor studii, aceasta a fost folosită totodată drept locuinţă şi lăcaş cu funcţii magic-religioase încă din preistorie, şi a servit trecerii spre maturitate a tinerilor care urmau să devină mari luptători, reprezentând un fenomen foarte rar, unic printre cele aproximativ 12.000 de grote înregistrate în România.

• Scaunele lui Negru Vodă: se află cu 50 de metri mai sus de grota Fundu Peșterii. Aceste formațiuni adânc încastrate în vârful unei stânci piramidale, de posibilă origine naturală, amintesc, spune o legendă locală, de primul divan domnesc, ținut aici de voievodul venit de peste munți, Negru Vodă din țara Făgărașului. În fiecare dintre cele trei scaune, Negru Vodă i-ar fi așezat pe fiecare dintre cei nouă căpitani ai săi, iar drept recompensă pentru faptele de vitejie săvârșite în luptele cu tătarii, voievodul le-ar fi oferit moșii în această zonă, unde ei au întemeiat localități care, și astăzi, ar purta numele lor. 

• Bisericuţa lui Iosif, cunoscută şi ca Peştera lui Iosif, este în prezent o mică încăpere goală, săpată în stâncă. La începutul secolului XV, aici s-a adăpostit, timp de zeci de ani, Cuviosul Iosif, unul dintre cei patru mari sihaştri isihaşti din Munţii Buzăului. Bisericuţa lui Iosif reprezintă cea mai importantă şi mai bine conservată dintre sihăstriile din zona satelor Aluniş-Nucu. 

• Chilia lui Dionisie Torcătorul, este o grotă săpată în stâncă, la 4 m deasupra pământului.  În această chilie, acum aproape 700 de ani (a doua jumătate a secolului al XIV-lea), a trăit şi a practicat isihasmul, sihastrul Dionisie Torcătorul. I se spunea Torcătorul pentru că îşi câştiga existenţa din torsul lânii, pe care o schimba contra celor necesare traiului. 

Alte locuri fascinante din comuna Bozioru:

• Biserica de lemn a fostei mănăstiri Găvanele, astăzi cunoscută ca biserica de mir, este atestată la începutul sec. Al XVII-lea, şi a fost închinată Episcopiei Buzăului, iar în 1785, Mihail Suţu ridică aici o biserică de piatră ce se prăbuşeşte la cutremurul din 1802. Episcopul Costandie Filitti ridică o nouă biserică de lemn, ca biserică de mir, în 1803. Biserica de azi e o bijuterie în lemn, la care s-au folosit soluţii constructive din Moldova şi Ardeal. Pictura, în stil bizantin cu influenţe răsăritene, este de o mare frumuseţe şi valoare. 

• Crucea Spătarului se află la 980 m altitudine, sub forma unei cruci masive din piatră de Ciută. În jur, pe stânci, se pot citi ani şi inscripţii, se pot observa stânci prăbuşite şi posibile intrări astupate. O lespede păstrează neatinse numele episcopului Naum Râmniceanu, al capitalei țării, București, ambele redactate în chirilică, și chrismonul, monograma lui Iisus. Legenda spune că unul dintre cei mai bogați boieri ai țării Românești, spătarul Cristea, în semn de recunoștință față de locurile care-i oferiseră protecție în timpul năvălirilor turcești, a ridicat această cruce. De la Crucea Spătarului, se poate observa vârful Penteleu (1772 m) și în zilele senine se poate vedea cu ochiul liber stația meteo de aici.

• Babele de la Ulmet sunt un grup de câțiva trovanți rămași suspendați în poziții bizare. Trovanții sunt numiți popular și “pietrele vii” și sunt pietre considerate cândva magice datorită formelor acestora. Ele au o compoziţie nisipoasă la bază şi mai dură spre vârf, și s-au dezvoltat în nisipul de pe fundul mării Paratethys, care exista cândva și pe teritoriul României, ele fiind asemănătoare cu Babele din Bucegi.

• Peşterile şi grotele naturale de la Ruginoasa, amenajate ca locuințe primitive sau loc de refugiu în Evul Mediu: Peștera de la Culmea Pietrei, între Oală și Vârful Vulturilor, Piatra Îngăurită, în marginea de N-NE a satului și Ușa Pietrei.

• Cerul straniu. Pe lângă numeroasele atracţii prezentate mai sus, ce pot fi regăsite pe teritoriul comunei, în Bozioru se poate fi întâlnit aşa numitul „cer straniu”. Satele Fişici şi Nucu, aproape de Lacul Goteş, au deasupra lor cupola unui cer de o claritate aparte. Acest nuanţe intense contrariază lumea ştiinţifică şi îşi găsesc cu greu o explicaţie logică. Zona deasupra căreia s-ar afla ochiul de cer straniu este o zonă sihastră, ferită de poluare. Poate acesta este motivul pentru care cerul este mai intens decât oriunde în altă parte. Zona se întinde pe culmi străvechi, unde straturile geologice sunt ridicate aproape pe verticală, pe culmi sălbatice şi greu de parcurs.  În cartea sa „Enigme ale trecutului îndepărtat în Munţii Buzăului”, Diana Gavrilă, ghid local din Colţi – Bozioru, vorbeşte despre cerul deosebit, din această zonă, ca despre „ceaţa albastră”, termen folosit şi de alţi pasionaţi ai fenomenului. Oricare ar fi motivul, fenomenul ceţii albastre este unul care a dat naştere multor legende locale, dar al cărui efect poate fi observat de fiecare dintre noi, chiar şi astăzi.

Comuna Bozioru are multe comori de oferit, atât din punct de vedere arhitectonic – formaţiuni existente din timpurile în care marea Paratethys stăpânea aceste locuri-, cât şi al istoriei lor pentru populaţia autohtonă. Toate aceste mărturii sunt foarte valoroase şi multe dintre ele pãstreazã încã simboluri nedescifrate, unice. Ele dau o valoare cu totul şi cu totul deosebitã acestei zone, reprezentând rădăcinile noastre ce ne-au fixat în istorie şi ne fixează în continuare în istoria Europei.